De mai bine de 8 generații, arborele genealogic al familiei Chilat a promovat valorile și tradițiile regiunii și a dus un mod mediu de viață. Acum 3 generații în urmă, buneii noștri au fost din familii cu 8 copii, dar greutățile nu i-au împiedicat să-și școlarizeze toți copiii. Bunelul originar din satul Corbu (care semnifică o pasăre de o frumusețe tainică, înțeleaptă și rară, identificată în prealabil la nordul țării) a venit în satul Teleșeuca după sufletul pereche, unde s-a căsătorit cu bunica Zinaida și a rămas. A fost profesor de limba română mai bine de jumătate de secol în școala din sat, în o școală mică bilingvă, fiind la bazele deschiderii și dezvoltării acesteia. A promovat valoarea limbii române, recita poeziile lui Eminescu și juca șah cu copiii din sat. Un bărbat înalt și făcut, cu ochi negri ca pana corbului, și înnebunit de pronunția corectă, frumoasă a graiului românesc. Iar bunica, fiind fiica proprietarului unicii prăvălii din satul moldo-ucrainean Teleșeuca, una din cei 7 copii, la doar 14 ani a mers în orașul Soroca pentru a face studii în medicină.
După ani de studii, s-a întors în satul natal, și a gestionat ”Punctul medical” din localitate mai bine de jumătate de secol. După pensionare, a continuat să meargă la chemări în sat și să ofere consultații. Bunica a primit nașteri, a tratat generații în Teleșeuca, iar bunelul le-a deschis orizontul literelor și i-a învățat pe toți arta vorbirii graiului românesc. Doi tineri pasionați de oameni și sat, pentru care și-au dedicat întreaga viață. Fiind la doar 48 km de casă, venea o dată în an la părinți în perioada studiilor, pentru că nu era transport, iar străbunicul venea cu căruța după ea.
Străbunicul, tatăl bunicii Zinaida, originar și el din satul Teleșeuca, aproviziona prăvălia din sat cu cele mai necesare lucruri pentru gospodărie – cherosină pentru lămpi, sare și chibrituri tocmai din Ucraina. Pleca dis-de-dimineață cu căruța cu cai și venea în câteva zile cu de toate. Străbunicul mai avea și o vie, din care făcea vin de casă și îl realiza în prăvălie. Când au venit bolșevicii, aceștia au luat totul în așa numitul ”colhoz” — i-au confiscat bunurile, animalele, pământurile, via și prăvălia, caii de rasă, iar în ograda curată ca lacrima au transformat-o în ”grajd”. Astfel, la 5 ani după retragerea grajdului cu caii oamenilor de către bolșevici, din ograda străbunicului s-au ales doar ruine. Acesta, în scurt timp, de scârbă s-a stins din viață, iar străbunica după perioada de foame continua să ascundă coji de pâine în sobă, pentru a preveni o posibilă foame repetată.
Vremurile grele au născut oameni talentați, și satul Teleșeuca s-a pomenit pe lângă un profesor și medic dedicat, cu un artist — pictor și sculptor. Tăticul Boleslav, numele căruia sugerează că este mai frumos decât frumosul (”bolee slavnâi”), a îndrăgit arta din copilărie și a lucrat insistent în dezvoltarea aptitudinilor. A rămas să investească în dezvoltarea satului natal Teleșeuca, precum și părinții săi, departe de capitală, la hotare cu Ucraina, vorbind o limbă unică, și stâlcită – un mix de română, rusă și ucraineană. Având cunoștințe în arhitectură, a proiectat casa după gustul său și a ridicat-o pe locul unde a copilărit. Nu din cauză că este pământul unde este casa părinților, dar pentru că a ridicat casa sa pe teritoriul fostei grădinițe, de unde deseori în copilărie o dădea cu fugiții, iar dădacele îl căutau de rupeau pământul. În tinerețe a fost și profesor de arte în școala din sat, iar în vârsta de nebunie a creat cel mai frumos și unic simbol al satului, intrarea din sat – un monument de mai bine de 10 metri în înălțime și 3 lățime. Monumentul întruchipează capul lui Carl Marx, precum era denumit și colhozul din sat. Ironic, dar tăticul a creat monumentul personalității care a revoluționat cu teoria economică de ”colhoz” de pe urma căruia a pătimit și bunelul său.
Acum, după mai bine de jumătate de secol, ne-am dorit să împărtășim emoțiile, istoria, tradițiile și experiența inedită a celor patru generații a familiei, culeasă în cei 100 ani de trai în satul moldo-ucrainean Teleșeuca. Satul este de ”răzeși” așa le spuneau cei din satele vecine, și e unica comună din raion care întrunește 3 sate – Teleșeuca, Carabulea și Camciatca.
Denumirea Teleșeuca provine de la cuvântul teleșeu – un instrument vechi care era utilizat la mânuirea căruțelor. Și chiar dacă Dex-ul nu ne mai dă o explicație la acest cuvânt, străbunii povestesc că era un instrument strict necesar pentru căruțe, care era realizat la noi în sat.
Hanul Nordic întruchipează casa și viața boierilor din Nordul Moldovei. Boierii de cândva aveau case mari la țară, de regulă cu 2 etaje, cu ogradă de flori și livadă cu multe soiuri de fructiferi și pomușoare, loc unde se retrăgeau de zgomotul și praful urban din perioadele toride de vară. La Hanul Nordic regăsești obiceiurile străvechi a boierilor – cazare în casa tradițională cu comodități moderne și odihnă diversă în stilul de viață a moldovenilor localnici. Oaspeții casei pot alege să înnopteze în unul dintre cele două apartamente — ”Casa Boierului” sau ”Casa Cucoanei”. ”Casa Boierului” este amplasat la primul etaj, are un dormitor și salon, dispunând și de baie privată. Aici pot fi cazate până la 5 persoane, care vor beneficia de ospitalitatea gazdei. ”Casa Cucoanei” este amplasat la etajul doi, dispune de un dormitor și salon, inclusiv și baie privată, totodată apartamentul are și un balcon care în perioada caldă a anului poate fi deschis pentru a profita de soarele cald, iar în perioada rece oaspeții pot petrece timpul lângă șemineu din salon. Capacitatea maximă de cazare a acestui apartament fiind de 5 persoane.
La fel, oaspeții se pot odihni în ogradă pe leagănul masiv sau coborî în pivnița răcoroasă, pot culege fructe și pomușoare din grădină, face grătar și lua masa în foișor, tăvăli în fâneața cu ierburi aromate sau legăna în hamac.
Spiritul boieresc din nord se simte în fiecare dintre bucatele tradiționale pregătite de gospodina casei, în mod special plăcintele cu sfeclă de zahăr și nuci, afumătură pregătită după rețetele străvechi și pâine pe vata cu cenușă.
Vizitând Teleșeuca oaspeții au ocazia să descopere pădurea și apele care aparțineau cândva fostului boier al satului, să meargă la cules flori de primăvara în oaza verde a pădurii satului și ciuperci în perioada vară-toamnă. Drumul spre pădure sau livada pensiunii va fi și mai plin de aventură făcând o plimbare cu trăsura și având în traistă merinde delicioase, boierești pentru popas.
Hanul Nordic este pensiunea turistică care oferă oaspeților săi experiența de a trăi tradițiile și obiceiurile boierilor Nordici și contribuie la educarea culturii de consum a vacanțelor în mediu rural.
